Ierarhia Bisericii Greciei în şedinţa ei din
după-amiaza zilei de 15 octombrie a.c., ca şi în
prima parte a şedinţei de astăzi, la propunerea
Preafericitului Ieronim, Arhiepiscopul Atenei şi a
toată Grecia, a dezbătut tema dialogului dintre
ortodocşi şi romano-catolici.
La început
s-a citit Scrisoarea Patriarhului Ecumenic Kir
Bartolomeu referitoare la aşa-numita „Mărturisire de
Credinţă”, care a fost semnată de clerici, monahi şi
laici, după care s-au citit de asemenea şi
scrisorile Înaltpreasfinţiţilor Mitropoliţi către
Sfântul Sinod, în care cereau informaţii referitoare
la textul care s-a semnat la Ravenna şi la planul
care se va dezbate în zilele următoare în Cipru
referitor la primatul papal în timpul primului
mileniu. Asupra temelor acestora s-a discutat şi în
Permanenţa Sfântului Sinod încă din luna septembrie
a anului trecut.
După
citirea textelor de mai sus, Preafericitul a chemat
pe Înaltpreasfinţiţii Mitropoliţi Meletie de
Nicopole şi Prevezis, preşedintele Comisiei Sinodale
pentru relaţiile interortodoxe şi intercreştine,
Hrisostom de Messinia, reprezentantul Bisericii
Greciei la dialogul cu romano-catolicii şi
Hrisostomos de Peristerios ca şi cunoscător al
temelor, deoarece în trecut s-a ocupat cu ele,
pentru a informa Ierarhia atât în ceea ce priveşte
demersul dialogului de mai sus, cât şi asupra
textului de la Ravenna şi asupra întrunirii Comisiei
Mixte Teologice care va avea loc în zilele următoare
în Pafos (Cipru).
Prin urmare
a existat un dialog foarte deschis la care au luat
parte mulţi arhierei, care au vorbit despre aceste
teme importante cu simţul responsabilităţii şi al
cunoştinţei. În timpul dezbaterii s-au formulat
următoarele puncte:
1. S-a
recunoscut nevoia unei mai mari informări pe viitor
a Sfântului Sinod al Ierarhiei asupra acestor teme
importante. S-a declarat că de acum înainte Ierarhia
va fi informată de toate fazele dialogurilor, altfel
nici un text nu se poate impune Bisericii. De altfel
acest lucru îl presupune statutul sinodal al
Bisericii.
2. Dialogul
trebuie să continue, însă în cadrul ecleziologic şi
canonic ortodox, întotdeauna după o înţelegere cu
Patriarhia Ecumenică, după cum s-a hotărât în mod
panortodox.
3.
Reprezentanţii Bisericii noastre la dialogul
respectiv cunosc foarte bine teologia ortodoxă,
ecleziologia şi tradiţia bisericească şi îşi oferă
cunoştinţele şi puterile lor „pentru unirea
tuturor”, „întru adevăr” şi în cadrele teologice
indispensabile şi ale hotărârilor Conferinţelor
Panortodoxe.
4. Textul
de la Ravenna şi textul care trebuie să se elaboreze
în Cipru se alcătuiesc cu condiţia supunerii şi
aprobării lor de către Bisericile Locale Autocefale,
prin urmare şi de către Biserica Greciei, după ce
s-a deliberat sinodal. Aceasta înseamnă că practic
nu vor exista paşi decisivi în afara hotărârii
sinodale a Ierarhiei. Ierarhii sunt păzitorii
Predaniei Ortodoxe, după cum au mărturisit la
hirotonia lor în treapta de episcop.
5. În
legătură cu textul care se va referi la primatul
papei Romei în timpul primului mileniu, text care va
fi elaborat în Cipru în zilele următoare, s-a dat o
îndrumare reprezentanţilor Bisericii noastre să
insiste pentru menţionarea în textul final a
poziţiei canonice a primatului papei Romei în primul
mileniu raportat la Sinoadele Ecumenice şi cu
trimitere la canonul 3 al Sinodului al II-lea
Ecumenic şi la canonul 28 al Sinodului al IV-lea
Ecumenic.
6. Ierarhia
Bisericii Greciei urmăreşte şi va continua să
urmărească veghind asupra temei dialogurilor
Bisericii Ortodoxe cu eterodocşii, fapt pentru care
consideră că un text ca „Mărturisirea de Credinţă”
este un excedent. Îi roagă dar pe credincioşi să
aibă încredere în Păstorii lor şi să se abţină de la
acţiuni, care s-ar putea ca pe viitor să creeze
probleme.
Acestea au
fost discutate şi hotărâte unanim de către Ierarhia
Bisericii Greciei cu simţ de răspundere înaintea lui
Dumnezeu, faţă de Neprihănita noastră Credinţă şi
Predanie şi faţă de bine-credinciosul popor, spre
slava lui Dumnezeu şi mărirea Bisericii.
Din partea
Sfântului Sinod al Ierarhiei.
